Rifugio
Al passaggio
le foglie come cartapesta
in un mondo colorato
che ora ho imparato..
lo trovi nella ricerca
ed è così evidente
che ti vibra attorno
e si mescola al presente,
quanto vorrei ci fossi sempre..
E, solo, ascoltare
il tepido fruscio
che il greto d’un fiume
non risparmia.
Refugiu
La trecere
foile ca mucava
într-o lume colorată
pe care acum am învățat-o..
o găsești în căutare
și este atât de evident
că îți vibrează împrejur
și se amestecă cu prezentul,
cât aș vrea să exiști totdeauna..
Și, singur, așteptând
foșnetul călduț
pe care albia unui râu
nu-l cruță.
