L’Europa è morta a Idomeni
Giaccion fogli abortiti
da una mente stanca,
l’azzurro crespo delle ortensie,
treni in lontananza..
Mi seguirai
sul viale del tramonto?..
Fendon tenebre
mani da ricordi
screpolate,
il bovindo di Plovdiv
già tremava ai fuochi..
2007,
il nuovo anno a sorsi di rakija
dispensanti auguri
a destra e manca..
Arlecchino il cielo di colore,
oggi
la radio annuncia
“L’Europa è morta”
e ingenue urla di bimbi,
madri, vesti di stracci
sul fango di Idomeni.
Europa a murit la Idomeni
Zac foile avortate
de către o minte obosită,
albastrul creț al hortensiilor,
trenuri în depărtare..
Mă vei însoți
în mersul meu spre asfințit?..
Despică tenebre
mâini din amintiri
crăpate,
bovindoul Plovdivului
tremura deja la focuri..
2007,
anul nou, înghițituri de rachiu
răspândind urări
în dreapta şi în stânga..
Arlecchino este cerul de culoare,
astăzi
radioul anunță
“Europa a murit”
şi urlete naive ale copiilor,
mame, rochii din cârpe
pe noroiul Idomeniului.
